Diagnosticarea gradului şi severităţii afectării renale prin intermediul testelor biochimice se bazează pe identificarea următoarelor sindroame:

• Lizei hepatocitare;
• Colestezei intra- şi extrahepatice;
• Afectării hepatocitare toxice;
• Dereglărilor funcţiei hepatice de sinteza proteică;
• Dereglărilor metabolismului pigmenţilor biliari;
• Dereglărilor funcţiei hepatice de detoxicare;
• Mezenchimal-inflamator.

Fiecare sindrom biochimic corelează cu dereglările biochimice respective, care sunt depistate prin intermediul testelor corespunzătoare de laborator. Enzimele sunt sintetizate de hepatocite şi celulele epiteliale ale căilor biliare. Fermenţii pot fi clasificați în cei indicatori, secretori şi excretori.

Enzimele indicatorii

• Alaninaminotransferază, ALT;
• Aspartataminotransferază, AST;
• Lactatdehidrogenază, LDH;
• γ-Glutamatdehidrogenază, GGDH;

Cercetarea activităţii acestor enzime se utilizează pentru diagnosticul diferenţial al hepatopatiilor şi evaluarea gradului de afectare hepatică şi dereglărilor funcţiilor ale acestui organ parenchimatos. Informaţie diagnostică suplimentară poate fi acumulată după analiza activităţii enzimelor indicatorii şi localizării lor în hepatocit. ALT şi LDH se află în citoplasma hepatocitelor şi astfel creşterea activităţii lor în sânge reflectă lezarea membranei hepatocitare. γ-glutamatdehidrogenaza este localizată în mitocondrii şi astfel majorarea activităţii ei în serul sanguin reflectă o afectare profundă a funcţiei hepatocitare. Pentru AST este caracteristică localizare atât în citoplasmă, cât şi în compartimentul mitocondrial.

Enzimele secretorii

• Colinesteraza (activitatea serică a acestei enzime corelează cu sintetizarea ei în ficat)

Enzimele excretorii

• Fosfotaza alcalină;
• γ-glutamil-transferază, GGT;
• Leucinaminopeptidază;
• 5′-nucleotidază.

Aceasta grupă de enzime este asociată cu membrane celulare ale hepatocitelor localizate preponderent lângă polul biliar al ficatului (intracelular, în citoplasmă) sau în epiteliul căilor biliare. Majorarea nivelului lor în sânge se întâlneşte în diferite hepatopatii, precum şi în urma acţiunii diferitor substanţe chimice, inclusiv a medicamentelor. Asocierea cu colestază nu este obligatorie: aceste enzime au fost în trecut numiţi „colestatici”. Astfel, denumirea „reactive” este mai corectă pentru această grupă de enzime.