Anemiile megaloblastice (pernicioase) cuprind grupa maladiilor, care se caracterizează prin modificarea formei celulelor din măduva osoasă roşie. Peste 90% din cazuri de anemii megaloblastice sunt cauzate de deficitul acidului folic şi vitaminei B12, restul cazurilor (până la 10%) sunt cauzate de administrarea medicamentelor, ex. care conţin sulfurul, metotrexat şi hidroxiuree. În ultimul timp, asistăm la majorarea incidenţei anemiilor postmedicamentoase. Pentru varianta clasică a anemiei megaloblastice este caracteristică diminuarea sintezei factorului intern Castle şi apariţia anticorpilor către celulele parietale ale stomacului. În rezultatul acţiunii anticorpilor este inhibată absorbţia cianocobalaminei în intestin. Anticorpii către factorul intern Castle se determină la 50-70% din pacienţii cu anemie megaloblastică şi au o specificitate extrem de înaltă (practic sunt patognomonice): în literatura de specialitate nu a fost raportat nici un caz de prezenţa unor astfel de anticorpi la persoane sănătoase. Anticorpii către celulele gastrice parietale se determină la aproximativ 90% din pacienţi cu anemiile megaloblastice. Valoarea diagnostică a acestui test constă în utilizarea lor în calitate de screening la pacienţi cu risc sporit de dezvoltare a anemiei megaloblastice, inclusiv cu sindromul Sjogren, endocrinopatiile, anemia fierodeficitară asociată. Cercetarea anticorpilor către celulele parietale ale stomacului este mai sensibilă, dar în acelaşi timp mai puţin specifică în diagnosticarea anemiei megaloblastice, în comparaţie cu determinarea anticorpilor către factorul intern Castle.
Deficitul acidului folic se poate dezvolta timp de câteva luni; cel mai frecvent fiind cauzat de:
- Aportul alimentar redus
- Absorbţie scăzută
- Administrarea contraceptivelor perorale şi preparatelor anticonvulsante
- Necesităţile sporite (anemie hemolitică, sarcină)
Etiologia deficitului vitaminei B12 (cianocobalaminei) cuprinde:
- Rezecţia stomacului
- Deficitul funcţiei exocrine a pancreasului
- Disbacterioza intestinală
- Procesul inflamator sau rezecţia ileonului
- Helmintozele intestinale
La pacienţii cu anemia megaloblastică, MCV este de obicei sporit, curba eritrocitară este deplasată spre dreapta. Uneori se determină leucopenia şi trombocitopenia asociate. În frotiul sângelui periferic de obicei se depistează anizocitoza, poikilocitoza, polimorfonuclearele hipersegmentate (cu 5 sau mai multe segmente), precum şi macrocitele, care apar cu câteva luni înainte de dezvoltarea anemiei propriu-zise. La o parte din pacienţi se înregistrează valori sporite ale lactatdehidrogenazei şi bilirubinei serice, ceea ce reflectă eritropoieza ineficientă. La aceşti pacienţi este necesar de a determina nivelul vitaminei B12 şi acidului folic. Concentraţia folatului în eritrocite mai corect reflectă stocarea vitaminei în organism decât nivelul lui seric, în special, după iniţierea tratamentului antianemic. Dacă nivelul vitaminei B12 este sub 100 pg/ml (valorile normale – 200-900 pg/ml), atunci practic totdeauna sunt prezente şi manifestările clinice ale hipovitaminozei. Uneori tratamentul de încercare a anemiei megaloblaste şi simptomatologiei clinice sugestive este eficient chiar la pacienţi cu nivelul normal al vitaminei B12. Determinarea homocisteinei în ser este indicată la pacienţii cu rezultate contradictorii ale concentraţiilor serice ale acestor vitamine. În caz de deficit al vitaminei В12 sunt sporite concentraţiile atât a acidului metilmalonic cât şi a homocisteinei, iar în caz de deficit al acidului folic – numai homocisteinei.