Indicaţii pentru cercetarea proteinelor-marcherilor stărilor patologice în timpul sarcinii, conform recomandărilor OMS:

• Este recomandabilă la paciente în vârstă peste 35 de ani şi obligatorie – după 39 de ani;
• Prezenţa a cel puţin 2 avorturi spontane în termen mic;
• Administrarea înainte sau în termenul mic al sarcinii a anumitor preparate medicamentoase;
• Infecţiile bacteriene, virale (hepatită, rubeolă, herpes, citomegalovirus) în antecedente;
• Prezenţa copilului sau antecedente de avort (spontan, artificial) cu făt/embrion cu defecte cromozomiale, ex. sindromul Down, malformaţii congenitale;
• Prezenţa defectelor cromozomiale în familie;
• Anamnesticul familial de maladii ereditare;
• Iradierea sau acţiunea unui alt factor patologic asupra părinților înainte de concepţie;
• Interesul părinților privind naşterea unui copil sănătos.

Marcherii optimali de screening în prima jumătate a sarcinii:

• Free-b-hCG
• PAPP-A

Free-b-hCG – subunitate liberă β a gonadotropinei corionice, sintetizate de celulele sincitiotrofoblastului placentar. Conform ultimilor cercetări în domeniu, prezenţa anomaliilor cromozomiale condiţionează sporirea nivelului acestui indice biochimic. Acest parametru este mai sensibil ca creşterea nivelului de gonadotropină corionică umană. Astfel, sporirea concentraţiei de subunitate liberă β a gonadotropinei corionice poate fi utilizată în primul trimestru al sarcinii. În caz sindromului Down, nivelul subunităţii libere β a gonadotropinei corionice este majorat până la 1,91 МоМ.

Proteina serică asociată cu sarcina (Pregnancy-associated plasma protein-A – PAPP-A) este sintetizat în placentă. Nivelul apreciabil de acest marcher biochimic poate fi determinat deja în săptămâna a zecea a sarcinii, ceea ce permite utilizarea lui în screening-ul patologiei fetale în primul trimestru al sarcinii. Aplicarea acestui test creşte sensibilitatea determinării sindromului Down până la 85%. Testul combinat include 2 marcheri serici (subunitate liberă β a gonadotropinei corionice şi proteinei serice, asociate cu sarcina) şi NT-USG (determinarea dimensiunilor occipitale prin intermediul ultrasonografiei). Este efectuat în săptămâna 10-13-a a sarcinii. În caz de o sarcină cu fătul bolnav de sindromul Down, nivelul РАРР-А este redus cel puţin de 2 ori, iar NT este majorat de cel puţin de 2 ori.

PAPP-A – reprezintă marcherul diagnostic cel mai sensibil al sindromului Down între 8 şi 13 săptămâni ale gestaţiei.

Cercetările efectuate au demonstrat că PAPP, măsurată între 8 şi 13 săptămâni ale gestaţiei, este redus în sindromul Down în comparaţie cu valorile normale (de 2,5 ori – circa 0,4 MoM). Evaluarea rezultatelor obţinute se efectuează luând în considerare alţi factori ca vârsta gravidei, masa pacientei etc. Determinarea marcherilor specifici pentru patologie fetală în serul matern reprezintă metoda de bază de diagnostic prenatal în cel de al II-lea trimestru a sarcinii:

• α-Fetoproteină (AFP)
• Gonadotropina umană corionică liberă (free-b- hCG)
• Estriolul neconjugat (liber) (uE3)
• Inhibina А

α-fetoproteina (AFP). Nivelul α-fetoproteinei, care este de 2 ori mai mare ca mediana, reprezintă marcherul diagnosticării defectelor tubului nervos. Sporirea nivelului de α-fetoproteină este caracteristică pentru malformaţii congenitale, în special a sistemului nervos central, moarte intrauterină. Nivelul redus de α-fetoproteină este caracteristică pentru anomaliile cromozomiale.

Gonadotropina liberă corionică umană (free-b- hCG) este o glicoproteină, produsă de trofoblastul placentar. Creşterea nivelului acestui hormon este caracteristică pentru anomaliile cromozomiale, pentru sarcină plurivitelină, rhezus-conflict. Diminuarea nivelului gonadotropinei libere corionice umane se determină în caz de sarcină extrauterină, riscul sporit de avort spontan şi sarcina oprită.

Estriolul liber (uE3) – hormonul steroid, este  sintetizat atât de placentă, cât şi de făt. Ca rezultat, modificările nivelului estriolului liber reprezintă un marcher ideal al funcţiei fetoplacentare. Diminuarea nivelului de estriol liber este caracteristică pentru anomaliile cromozomiale, malformaţiile congenitale grave, retardul de dezvoltare fetală.

Inhibina А este marcherul trisomiei 21 şi trisomiei 18.

Screening-ul malformaţiilor congenitale majore
În caz de unele malformaţii congenitale majore, în special asociate cu conexiunea mediilor interne ale organismului cu sacul amniotic, evident creşte nivelul de α-fetoproteină. Astfel de manifestări sunt diagnosticate în caz de anencefalie, hernia măduvei spinării, encefalocele, defectele peretelui abdominal – omfalocele, gastroschizis; malformaţiile şi patologiile ereditare ale sistemului renourinar – polichistoza renală, hidronefroză, agenezia renală. Screening-ul α-fetoproteinei este considerat pozitiv în caz de rezultate egale sau superioare 2,0 sau 2,5 МоМ (în funcţie de programul diagnostic utilizat). În caz de anencefalie, spina bifida deschisă, gastroschizis, omfalocele, nivelul α-fetoproteinei se apropie la 7, 4, 8 şi 4 МоМ corespunzător. Această investigaţie de laborator are o sensibilitate de 95%, 85%, 95% şi 75% respectiv. În diagnosticarea defectelor cromozomiale este foarte importantă depistare precoce a patologiei fetale. Studiile efectuate au stabilit că peste 40% de avorturi spontane şi aproximativ 7% de naşteri cu făt mort sunt cauzate de aberaţiile cromozomiale.

Factorii, care influenţează rezultatele investigaţiilor de laborator
ECHO:	Gonadotropina corionică umană şi NT-Echo sunt sporite 10-15%
	Estriolul liber şi РАРР-А sunt reduse cu 10-20%
Masa mamei:	Marcherii serologici sunt sporiţi la paciente cu pondere mărită şi reduse la cele slabe
Sarcina plurivitelină:	Concentraţia marcherilor este omogen sporită
Diabet zaharat insulin-dependent:	Sunt reduse concentraţiile α-fetoproteinei, estriolului liber şi inhibinei
În cadrul screening-ului este important de reţinut:
Diabet zaharat insulin-dependent,	Nu se recomandă efectuarea screening-ului din cauza
sarcina plurivitelină:	imposibilităţii de a calcula precis riscul.
Amniocenteză:	Se recomandă prelevarea sângelui pentru cercetarea marcherilor biologici la distanţă de cel puţin o săptămână.
În anamnestic sunt date privind sarcinile precedente cu anomaliile cromozomiale:	Femeia aparţine grupei de risc indiferent de rezultatele screening-ului prenatal.
Vârsta gravidei:	Creşte riscul de naştere a copilului cu anomaliile cromozomiale.