Диагностические алгоритмы Archive - Page 3 of 14

Guşa eutireoidă (non-toxică)

Sub guşa se subînțelege orice maladie a glandei tiroide. Guşa simplă reprezintă rezultatul încercării organismului de a compensa secreţia redusă a hormonilor tireoizi. În cazul deficitului moderat de iod şi o compensare suficientă a funcţiei tireoide, guşa poate fi o manifestare unică a acestui deficit. Maladiile asociate grave, traumatismul sau stresul fiziologic, pot contribui la […]

Algoritmii clinice şi de laborator al evaluării funcţiei glandei tiroide

Aprecierea statusului hormonal al glandei tiroide permite determinarea a 3 stări funcţionale: hiperfuncţia, hipofuncţia, stare eutireoidă. Determinarea în serul sangvin al concentraţiei TTH simultan cu concentraţia Т4 libere este unul din „marcherii strategici” al evaluării statusului funcţional al glandei tiroide. Glanda tiroidă sintetizează tiroxina (Т4) şi triiodtironina (Т3), care influenţează metabolismul bazal, funcţia cordului şi […]

Sindromul adrenogenital

Hiperplazia congenitală a scoarţei suprarenalelor se dezvoltă în urma deficitului sistemelor enzimatice, care participă în sinteza cortizolului. Defectele sus-menţionate sunt provocate de mutaţii genetice şi se manifestă atât pre- cât şi postnatal. Toate defectele genetice au un caracter autozomal recesiv şi se manifestă numai la homozigoţi, când ambele alele sunt mutante. Incidenţa constituie în medie […]

Hipercorticism

Cele mai frecvente cauze ale hipercorticismului includ: boala Iţenko-Cushing, sindromul Iţenko-Cushing şi sindromul secreţiei ectopice a ACTH. Boala Iţenko-Cushing reprezintă una dintre maladii neuroendocrine cele mai grave la nivelul axei hipotalamo-hipofizare cu afectare consecutivă a funcţiei suprarenalelor şi dezvoltarea sindromului hipercorticismului total, precum şi dereglărilor metabolice complexe asociate. Femei reprezintă aproximativ 80% din pacienţi cu […]

Hipocorticism (boala Addison)

Reducerea producţiei hormonilor glandelor suprarenale poate surveni în urma afectării scoarţei suprarenale de diferiţi factori etiologici (hipocorticismul primar), disfuncţia hipofizei (hipocorticismul secundar) sau hipotalamusului (hipocorticismul terţiar). Hipocorticismul secundar Tumorile regiunii selare/ paraselare (adenomul hipofizar, craniofaringiom, meningiom, gliom, mucocele) Ischemia hipofizară După naştere (sindromul Sheehan) Maladiile de sistem (arterita temporală, drepanocitoză) Hemoragia intrahipofizară Iatrogenă (după iradiere, […]

Deficitul secreţiei hormonului somatotrop la adulţi

Deficitul STH la adulţi este frecvent subdiagnosticat şi poate cauza dezvoltarea asteniei, slăbiciune fizică şi inhibă procesul de cicatrizare. Deficitul STH la adulţi a fost clasificată ca o grupă nozologică aparte relativ recent. La aceasta categorie de pacienţi creşte masa ponderală din cauza majorării masei ţesutului gras, se reduce cantitatea lichidului în organism şi densitatea […]

Deficitul secreţiei hormonului somatotrop la copii (nanismul hipofizar)

Reducerea producţiei STH în timpul creşterii copiilor condiţionează dezvoltarea nanismului. În cazul nanismului hipofizar, secreţia STH este redusă şi ritmul nictemeral al secreţiei lipseşte. Dacă într-o probă a jeun conţinutul STH este peste 10 ng/ml, atunci deficitul lui poate fi exclus. În caz de valori inferioare ale STH este necesar de efectuat diagnosticul de laborator […]

Hiperproducţia hormonului somatotrop

La adulţi excesul de hormonul de creştere cauzează dezvoltarea acromegaliei, iar la copii – gigantismului. Acromegalia are următoarele manifestări clinice: Formarea subperiostală a ţesutului nou, care condiţionează o creştere excesivă a mandibulei, maxilarului, osului frontal, oaselor nazale şi hipertrofiei laringelui, vocea pacientului devine mai joasă. Hipertrofia cartilajelor articulare şi ţesutului osos, ceea ce duce la […]

Dereglările secreţiei somatotropinei

Hormonul somatotrop se sintetizează în cantități mai mari în comparaţie cu alţi hormoni hipofizari. Somatostatina inhibă eliberarea somatotropinei, iar somatoliberina – activează acest proces. Ambii factori reglatori sunt sintetizate de hipotalamus. Somatotropina realizează acţiunea sa prin somatomedina C (factorii de creştere asemănătoare insulinei – IGF): acest mesager secundar are o perioadă de semiviaţă mai mare […]

Dereglările secreţiei prolactinei

Prolactina se eliberează tonic, uneori simultan cu lutropina, stimularea eliberării cel mai probabil se efectuează în baza acţiunii factorilor paracrini, la nivelul hipofizei însăşi. De asemenea, există o inhibiţie tonică a secreţiei prolactinei, care este inhibată de dopamina, care vine din hipotalamus prin reţeaua portală a vaselor hipofizare. Secreţia prolactinei este stimulată de tireoliberină. Este […]