mun.Chişinău, str. Alba Iulia, 21   harta

  • Ru
  • Ro

(+373) 22 944 944 (+373) 69 944 944
  Blvd. Traian 7/1, Chisinau

Metodele principale de diagnosticare:
Diagnosticul de laborator al gonoreei se bazează la utilizarea celor 2 metode principale de investigare: microscopic şi bacteriologic.

Microscopia
Sensibilitatea – 90-95%, specificitate – 100%. Dezavantajul metodei constă în dificultăţi în depistarea gonococilor în caz de formă cronică sau cu evoluţie latentă a gonoreei, în special pe fondal de abundență a microflorei asociate. De asemenea, în frotiul investigat pot fi întâlniţi gonococii cu modificări morfologice şi tinctoriale, care afectează posibilităţile de diagnostic pozitiv. La paciente cu forme asimptomatice, cu suspecții la gonoree rectală, faringeală, conjunctivită gonococică, nu se recomandă utilizarea examenului microscopic în calitate de unică metodă de confirmare sau infirmare diagnostică.

Metoda bacteriologică
Metoda bacteriologică este „standardul de aur” pentru diagnosticul gonoreei. Această metodă este recomandată pentru examinarea pacienţilor cu forme asimptomatice de gonoree, gonoreei faringeale şi rectale, gonoftalmiei, precum şi pentru confirmarea diagnosticului la copii şi femei în vârstă de peste 60 de ani. Cultura bacteriană este examinată macroscopic şi microscopic cu aprecierea consecutivă a formei ei, proprietăţilor morfologice şi tinctoriale ale microorganismelor cultivate. În cazuri contradictorii, de exemplu, cu scop de diferenţiere a gonococilor de la alte neiserii şi coci gram-pozitivi pot fi determinate proprietăţile enzimatice a culturii selectate (prezenţa oxidazei, catalazei, capacităţii de glicoliză).

Notă:
Diagnosticul gonoreei prin metoda PCR nu este oficial reglementat şi astfel poate fi utilizat numai sub formă de metodă suplimentară de diagnosticare. Aceasta metodă diagnostică de asemenea nu se recomandă a fi utilizată pentru diagnosticul pozitiv al gonoreei rectale şi faringiene din cauza probabilităţii înalte de o reacţie încrucişată cu alte neiserii.

Confirmarea diagnosticului de „gonoree” se bazează pe detectarea agentului cauzal utilizând una dintre următoarele metode:

  • Microscopie de frotiuri uretrali, din canalul cervical, din rect (coloraţia Gram) având drept scop identificarea diplococilor gram-negative tipice.
  • Examinările culturale sunt efectuate pentru depistarea culturii pure tipice gram-negative, prezentată de diplococi, ce manifestă cu activitate oxidazică.

Toţi pacienţi cu gonoree trebuie să fie testați pentru alte infecţii sexual transmisibile ca clamidioză, lues şi HIV.